E miez de noapte si stelele plang... plang cu lacrimi de roua...totul plange... plang si sufletele noastre...si ingerii plang sarutandu-ne inca o data sufletele pereche ....
E noaptea in care mi-am plans toate lacrimile ....
Azi ,Imi scriu povestea in cuvinte colorate, imi visez iubirea cea mare cu ochii deschisi..
o astept pentru ca stiu ca e acolo, undeva...si o imbratisez in fiecare noapte...
o regasesc clipa de clipa sub gene, in respiratiile grabite si pe buze, printre taceri absolute...
iar somnul imi aduna lacrimile intr-un suspin tarziu...
Aseara,cateva amintiri ne priveau indecis, cu lacrimi in ochi, cu batai in suflet...printre iluzii, totusi, te-am iubit...
mi-ai intrat in suflet fara sa-mi dai de stire, mi te-ai ratacit prin vise si mi-ai devenit minune....
aseara ti-am daruit un sarut violet... prin gand ratacea in tacere o iubire dinspre iarna,
iar pe buzele mele se nastea firesc o rugaciune...Dumnezeu ne coloreaza visele ...
o sa ne invatam tacerile pe de rost si o sa te iubesc intr-o liniste absoluta.....
Nu stiu daca e bine sa amestec visarea cu ochii deschisi si imaginatia cu adevarul absolut
dar stiu ca-mi place atat de mult si ma ajuta sa merg inainte...
Dincolo de toate sunt clipele cand iti infasori gandurile in jurul meu gata sa ma iubesti oricand ...chiar si asa ,doar cu sufletul tau ...
cu gandurile tale...
Am invatat sa ma multumesc cu tot ce imi poti da, am invatat sa te iubesc asa cum stiu doar eu...nesfarsit ...
neconditionat...te iubesc pana la cea mai indepartata stea, din cea mai indepartata galaxie,
din cel mai indepartat univers, si apoi tot asa, de o infinitate de ori...te iubesc ,si nu mi-e teama sa o spun ...
Esti uimit de ce poti simti pentru cineva pe care nu l-ai vazut ...nu l-ai atins ...
dar i-ai simtit sarutul sufletului... o magie speciala te invaluie...si -ai striga lumii intregi ca-ti simti sufletul cum isi ia zborul,
desi picioarele-ti sunt adanc tintuite-n pamant...
Si vreau sa rad,sa cant ,sa zbor,sa traiesc un vis....si-atunci ii dau voie sufletului sa se avante-n
valtoarea trairii ,,,si lupt cu ratiunea si nu-i dau voie mintii
sa-mi aminteasca de clipa ce va urma dupa...acum ,doar stai langa mine si priveste-ma...dormi langa mine si viseaza-ma...
rupe din tine si intregeste-ma...nu-mi opri visarea..iubeste-ma ...in visele mele,in gandurile tale...desi, esti departe... esti prea departe
chiar daca nu pot rosti strigand clipa de clipa acele doua cuvinte ,
simte-mi sufletul cum pulseaza prin zile si nopti doar de dorul de tau,
simte-mi lacrimile ce stau la usa sufletului gata sa dea navala, simte-ma mereu aproape de tine...vreau sa ma iubesti atunci cand o merit cel mai putin,pentru ca atunci am nevoie cel mai mult de tine...de tandretea ta,de vorbele tale,de TINE!
Scriu pentru a nu fi nevoita sa vorbesc ,n-as putea lega nici doua cuvinte banale ,simple...
Stranie senzatie si ciudat amalgam de sentimente.
Si un dor ce ma mistuie parca din interior, ca un foc ce arde mocnit. Sunt eu si totusi nu's...
Acum ,sunt doar in locul in care nu vreau nimic ....nici macar sa sper ....nici sa simt ....nici sa gandesc ...nimic....
Las doar tacerea sa curga sacadat intre noi....sunt atatea lucruri nespuse intre noi ...cuvintele si dragostea imi stau pe varf de buze ....si inima ....si minte ....
si vreau sa le strig ...si vreau sa le uit ...
