Daca-ntr-o zi ai sa revii ,toamna sufletului meu se va dori prefecuta-n primavara ....doar ca sa inghete ...iar...
Visele-mi amortite s-ar trezi la viata si sufletul mi-ar zbura ....doar ca sa se piarda ...iar...
Lacrimile mi s-ar transforma in zambet si inima ar fremata da dor de viata ...doar ca sa se pietrifice ...iar...
Deci ,sa nu revii...caci de vei reveni ,sperantele-mi vor prinde aripi si se vor zbate sa zboare ...
doar pentru-a muri ...iar....
Nu,nu reveni ,nu ma privi ,imi curge-o lacrima ...si nu vreau sa plang in ochii tai...
e lacrima ce sparge tacerea din noaptea sufletului meu ...
Nu reveni ,lasa-ma-aici,aruncata la o palma de gandurile tale ,pierduta-ntre eternitati de intrebari ,
intrebari pe care i le pun vietii ...dar ea... e mult prea ocupata sa -mi raspunda ...
Printre toate palmele luate de la viata ,
ma straduiesc sa zambesc ,chiar daca zambetul imi este amar ,chiar daca inlauntrul meu curg lacrimi,
chiar daca simt toata greutatea lumii pe umerii mei ...merg mai departe ...si poate va veni ziua
cand am sa invat sa pierd oameni,sa invat ce este resemnarea,
am sa invat sa imi tin sufletul in palme ,palmele mele ,nu palmele oricui ,am sa invat sa plang atat cat trebuie ,
sa nu mai risipesc lacrimi ,am sa invat ca oamenii sunt trecatori prin viata mea si oricum ar fi ,
la sfarsitul calatoriei voi fi doar eu ...cu mine...
Uneori ,as vrea sa pot plati indiferentei cu indiferenta ,sa iau fara sa dau nimic in schimb ,
sa fiu in stare sa calc in picioare sentimente ...fara sa-mi pese ...
sa raspund lipsei de delicatete cu cuvinte dure...sa provoc rani,la fel ca cele ce-mi sunt provocate ...
sa dau durere ,pentru durere...sa curga lacrimi pentru
lacrimile mele...as vrea sa urasc ,dar...nu pot ...stiu doar sa iubesc ...asta sunt ...si ma accept asa cum sunt...
Incerc sa-mi inec lacrimile in tacere,ca tu sa poti zbura,fara mine , sa poti sa te inalti ,sa mergi pe drumul tau,sa
picuri frumos peste lume ,sa poti sa te lasi inconjurat de viata ,sa imprastii lumina in jurul tau ,
sa lasi iubirea sa se scalde in zambetul tau ,in sufletul tau,sa-ti fie bine ,pentru ca ,mai presus de toate ,vreau sa iti fie bine!....
Si niciodata sa nu uiti "In clipa aceea in care vom privi acelasi cer... simte-ma...voi fi cu tine...
niciodata nu voi fi prea departe....Albastrul cerului si stralucirea stelelor
sa-ti aminteasca dorul meu de tine si ca totusi ,sunt cu tine ....cu sufletul ce mi-a ramas la tine....
simte-ma"....
"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.
As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza,ci pentru ceea ce semnifica.
As dormi mai putin,dar as visa mai mult,intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina.
As merge cand ceilati se opresc,m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata,m-as imbraca foarte modest,m-as intinde la soare,lasand la vederea tuturor nu numai corpul,ci si sufletul meu.
Dumnezeul meu,daca as avea o bucatica de viata…
N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc.
As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc!
Unui copil i-as da aripi,dar l-as lasa sa invete sa zboare singur.
Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea.
Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii… Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui,insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada.
Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut,pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru totdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul,doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe.
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit.
Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea,as spune te iubesc.
Nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita!
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui,tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi
cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti.
De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata,in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta.
Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui imi pare rau, iarta-ma, te rog si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete.
Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima.
Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine."
(Gabriel Garcia Marquez)
Ma intreb uneori:
"cine este fiinta aceea trista care locuieste cateodata in sufletul nostru?...
ce taina se ascunde de cealalta parte a oglinzii atunci cand ne privim si cate taine se pot ascunde
in oglinzile sufletului nostru?"...Multe intrebari si doar un pumn de cuvinte...
Cuvinte scrise in graba in noptile cand somnul nu mai vine ...azi ,m-am simtit ,nu stiu cum sa spun ca m-am simtit ...
,nu stiu daca am fost plictisita sau trista...poate cate putin din ambele ...
Deseori mi se spune ca neincrederea si nesiguranta sunt defectele mele cele mai mari ,ca sunt vesnic nemultumita ,
ca prea intorc totul pe mii de parti ,fiecare cuvant ,fiecare gest ,ca intrebarea care ma defineste este "asa sa fie oare?"
...
De fiecare data mi-am pus la bataie tot sufletul si tot de fiecare data l-am pierdut putin cate putin ,poate ca (sau mai mult ca sigur)
de aici toata nesiguranta si neincrederea mea ,toate s-au nascut din dorinta sufletului de a stii ,de a simti ,de a simti ceea ce este adevarat
cu adevarat pentru ca ...un cuvant poate rani uneori cat o mie de palme ,si ma dor mai mult cuvintele frumoase decat cele urate pentru ca
poti gasi o scuza celui care zice:am fost nervos,suparat,beat,dezinformat si din cauza asta am spus vorbe care te-au durut...
Cuvintele spuse la nervi sunt mai putin ipocrite si vatamatoare decat vorbele frumoase spuse fara acoperire in sentimente... Se spune ca lacrimile sunt cuvintele nerostite ale sufletului ,am sa las "cuvintele" din coltul ochilor sa curga in voie ,noaptea este un sfetnic bun si tocmai imi sopteste ca viata merge inainte ,cu sau fara intrebarile si nesiguranta mea .... Sunt de acord cu noaptea ,fara sa o mai intreb nimic ,ii raspund:"asa este"....
"Respecta-i familia, prietenele bune si colegii de serviciu. Armonia se instaleaza mai ales atunci cand esti primul care o practica...Cu cat esti mai sociabil si mai placut de lumea din jurul ei, cu atat vei fi mai iubit si mai respectat...
N-o transforma in sclava ta, chiar daca ea iti face cu dragoste si mancare, si masaj la picioarele obosite, si..lista de cumparaturi. Da-i o mana de ajutor, uimeste-o gatind macar un mic dejun, fa-i un ceai si da-i deoparte suvita de pe frunte, ca sa-i vezi ochii dragi.
N-o umili si n-o jigni niciodata, mai ales in public sau de fata cu copiii - nu vei face decat sa fii din ce in ce mai putin barbat, din ce in ce mai putin inteligent si din ce in ce mai departe de iubire...
Scoate-o in oras, la masa, macar din cand in cand. Se va topi uitandu-se in ochii tai, chiar si atunci cand tu vei trage cu coada ochiului la alta..
Nu rade de pasiunile ei ciudate. Asa par si ale tale, doar ca tu ai mereu norocul sa fii inteles si apreciat pentru ele.
Nu o compara cu mama ta sau cu alte femei din viata ta - in fiecare femeie care te-a iubit sau te iubeste ai fost si tu altul.
Nu-i strica bucuriile marunte - exact din ele se incarca si fara sa stii, din energia ei te incarci si tu.
Ascult-o cand vrea sa te intrebe, cand incearca sa te cunoasca si sa te inteleaga - atunci te iubeste cel mai mult, desi pentru tine pare invers in acel moment.
Femeia functioneaza perfect cand o iubesti perfect. Cand nu-ti mai place cum functioneaza, sigur i-ai facut ceva nepotrivit chiar tu, iubirea vietii ei"...
(Femeia- instructiuni de folosire- "Intreaba-ma orice" - Mihaela Radulescu)
”Pe măsura ce înaintez în vârstă, apreciez cel mai mult femeile trecute de 40 de ani.
O femeie trecută de 40 de ani nu te va trezi niciodată la miezul nopţii să te întrebe la ce te gândeşti. Ei nu-i pasă la ce te gândeşti.
Dacă o femeie trecută de 40 nu vrea să urmărească un meci, nu stă prin preajmă miorlăindu-se. Face ceva ce chiar îşi doreşte să facă. Şi de obicei e vorba de ceva mult mai interesant.
O femeie trecută de 40 se cunoaşte suficient pe ea însăşi ca să fie sigură de cine este, ce este, ce vrea şi de la cine. Sunt puţine femei trecute de 40 cărora le pasă de ce-ai putea gândi despre ele sau despre ce fac.
Femeile trecute de 40 au o mare demnitate. Rareori se apucă să ţipe la tine la operă sau în mijlocul unui restaurant foarte scump. Desigur, dacă o meriţi, nu ezită să tragă în tine.
Femeile trecute de 40 de ani sunt generoase cu laudele, deseori nemeritate. Ele ştiu cum e să nu fii apreciat.
O femeie peste 40 are încredere să te prezinte prietenelor ei. Una mai tânără cuplată cu un bărbat îşi ignoră deseori chiar şi cele mai bune prietene pentru că nu are încredere să le aducă în preajma lui. Celor peste 40 nu le prea pasă dacă eşti atras de prietenele ei pentru că ştie că ele nu o vor trăda.
Femeile devin medium pe măsură ce îmbătranesc. Niciodată nu trebuie să-ţi mărtusiseşti păcatele unei femei peste 40. Ele ştiu întotdeauna.
O femeie trecută de 40 arată bine purtând un ruj roşu strălucitor. Asta nu e valabilă şi pentru una mai tânără. Odată ce a trecut de un rid sau două, o femeie peste 40 este de departe mai sexy decât omoloaga sa mai tânără.
Femeile de peste 40 de ani sunt deschise şi oneste. Ele îţi vor spune imediat dacă eşti un ticălos sau te porţi ca un ticălos. Niciodată nu trebuie să te întrebi cam pe unde te situezi în relaţia cu ele.
Da, preţuim femeile trecute de 40 de ani pentru o mulţime de motive. Din păcate, nu e reciproc. Pentru fiecare femeie uluitoare, inteligentă şi fierbinte, trecută de 40 de ani, există o relicvă cu chelie şi burtă în pantaloni galbeni, făcându-se de râs alături de o chelneriţă în vârstă de 22 de ani.”
Sopteste-mi ceva atat de incet incat sa te aud doar cu sufletul...
Canta-mi ceva atat de profund incat sa dansez doar cu lacrimile...
Dezbraca-ma usor de ganduri si copleseste-ma cu dor incat sa nu-mi doresc sa cobor...
Imbraca-ma in tine si deseneaza-mi in coltul gurii un zambet
Imbratiseaza-ma de noapte buna si daruieste mi un clar de luna...
Sub ploi de toamna
zambetul se uita prea usor
ne aninam de ramuri crude si firave
si stam ghemuiti plangand în noi...
Te-mbratisez cu fiecare gand, iubire
te simt dar imi lipsesti,
te am in suflet dar mi-e dor de tine,
in vise stele-ti asez in palme si buzele-ti sarut oftand,
te strang in brate ,desi nu te ating ...
Traiesti in mine de atata timp ...arzi mocnit
imi cunosti temerile ,jocurile ,aspiratiile toate...
ma prefaci in zambet ,in lacrima,in liniste ,in furtuna ...in ce vrei tu ,si=apoi,
imi stralucesti pe fata,ma porti pe bratele sufletului intr-o lume de basm ,
acolo nu exista durere, nici lacrimi,acolo totu-i iubire ,
totul din jurul nostru dispare si ramanem doar noi doi,pierduti pe aripile unei clipe, undeva...
nu stiu unde, stiu numai ca traim acel moment
cand mangaierile si soaptele tale mereu pline de dragoste ma trezesc la viata...cand ma faci sa ma simt undeva sus ,
sus ...unde numai tu poti ajunge ,iar tu esti cu mine ...cu gandul suntem impreuna,
unul in bratele celuilalt ...iubindu-ne ...dornindu-ne ,iar si iar ...
Imbratiseaza-ma si nu-mi spune nimic,doar imbratiseaza-ma!
Imbratiseaza-ma ca si cum ar fi acum pentru prima oara,
Ca si cum m-ai iubi azi la fel ca ieri!
N-ai stiut sa-mi vezi zambetul care era doar pentru tine...
nici ochii-n care rasareau stele doar de dragul chipului tau nu i-ai vazut,
nici soarele de pe cerul sufletului care stralucea doar pentru tine n-ai stiut sa-l vezi
n-ai stiut sa-mi citesti buzele care rosteau numai numele tau ...
Din fiecare zambet mi-ai cladit o lacrima...cerul sufletului l-ai umplut cu nori iar pe buze mi-ai asternut tacerea ...
Azi...
Nu-ti mai cer nimic...
Nu ma mai zbat...
Nu mai lupt...
Nu mai plang...
Doar simt ...si constat ...
N-ai stiut sa-mi vezi albastrul sufletului...
Azi ploua...stropi de iubire cad din cer si vantul poarta in palmele lui imbratisarea sufletului meu ...
Un gand hoinar imi picura-n suflet ...dorul de tine ....
as putea sa rog ploaia sa-ti sopteasca prin fiecare strop cat de dor imi e ...
si vantul l-as ruga sa-ti sarute chipul cu fiecare adiere...iar stelele sa -mi scrie pe cer iubirea...poate asa ai stii cat
de mult imi lipsesti ...
Dar nimeni si nimic nu poate reda ceea ce simt cu adevarat ...
M-am inchis in mine si tac,ma plimb ganditoare prin amintirile cu tine ,
te desenez pe suflet cu fiecare lacrima ,cu fiecare cuvant nerostit...
Astept sa vina seara ,cu sufletul sa ating cerul,sa zbor departe, in ganduri cu tine,
tu nu stii... acolo vii... mereu... mereu... mereu...
Ti-am spus?Te voi iubi la noapte... in visele mele...
Cand tacerile dor....gandurile scriu... asteptarile-s nesfarsite.... visele urla prin univers....
si tot mai avem... puterea sa iubim...
Intr-o zi ,am sa-i scriu lui Dumnezeu o scrisoare si n-am sa-L rog sa-mi dea bogatii ,nici diamante ,nici bijuterii...
am sa-L rog sa-mi dea LINISTE!
Sa-mi transforme lacrimile-n zambet si toamna din suflet ...sa o faca primavara....
Am sa-L rog sa-mi dea doar o clipa ....o clipa de viata....
Azi sunt suparata pe mine ,am mers prin viata orbeste ...ma doare daruirea si visul ,ma doare tacerea ,
ma dor lacrimile ,ma dor gandurile ....
totul....
